Circulă o glumă, cum că secretul unei căsnicii fericite este dat de 2 cuvinte magice, care nu sunt, așa cum probabil v-ați aștepta “te iubesc” sau altceva în paradigma iubirii, ci „da, dragă”. Prima dată când am auzit-o m-am amuzat teribil mai ales că se potrivea clieșeului unei neveste cicălitoare căreia șoțul trebuie să-i fie mai tot timpul pe plac. În schimb, în timp mi-am dat seama că mai în glumă, mai în serios, cuvintele astea simpliste, pot însemna de fapt acceptarea celuilalt cu bune și rele, înțelegerea partenerului în profunzime și dăruirea cu care te oferi celuilalt. Și nu doar dispre bărbat înspre femeie, ci și în sens opus, doh. În concluzie, aceste cuvinte, folosite cu echilibru și în momentele potrivite chiar pot fi o rețetă pentru fericire.
Dar când apare un copil, toată dinamica unui cuplu se schimbă, toată rutina este dată peste cap, de obicei este altfel decât te-ai așteptat sau îți imaginezi, adică mult mai greu, și îți ia ceva timp să te adaptezi la noua viață. Nu e totul roz, mai ales la început, ai de a face cu o grămadă de provocări, cu oboseală, cu lipsă de bună dispoziție. Și deși au trecut doi ani și trei luni de când Silvia a apărut în viața noastră și lucrurile au intrat pe un făgaș oarecum bine-stabilit, eu ca mamă, am momente în care aș vrea să evadez, să am din nou libertatea să fac ce vreau, când vreau, cum vreau și deși poate pare blamabil nu mă simt deloc vinovată pentru asta.
Ieri eram cu Silvia în părculețul din fața blocului nostru, când ea împreuna cu alt copilaș au luat-o la sănătoasa cu niste motocicletuțe fără pedale, pe o alee pe care trec din când în când mașini. Am luat-o și eu la fugă după ei, dar tatăl băiatului care era mai spornic ca mine mi-a strigat “lasă că mă duc eu după ei”. Cum eram pe lângă bloc s-a auzit și mai tare și s-a creat și un pic de ecou, iar în acel moment parcă am avut o revelație. Deci asa e, exact, astea sunt cele 4 cuvinte pe care orice mamă trebuie să le audă mai des “lasă că fac eu”. Fie e ca acest lasă că fac eu se transformă în:
- Lasă că îi dau eu de mâncare
- Lasă că ies eu azi cu el/ea pe afară
- Lasă că îl adorm eu
- Lasă că îi fac eu băița
- Lasă că îi schimb eu scutecul
- Lasă că mă duc eu la cumpărături
Da, e clar, amândoi părinții sunt obosiți, amândurora li s-au extrapolat de-a dreptul toate responsabilitățile pe când durata somnului e invers proporțională dar cuvintele astea magice fac mai mult decât să ia din greutatea de pe umerii mamei. Aduc un plus de încredere în cuplu, cum că ai pe cine să te bazezi, cine să-ți mai ușureze un pic viața și care o face pentru că vrea, din proprie dorință. Cuvintele astea 4, atunci când vin de la sine și vin cu drag, pot fi raza de soare într-o zi înnorată. Vouă ce cuvinte magice vă place să auziți?
2 comments:
Iti trimit o poza sa vezi cum arata dimineata mea. Nu ma plang, fac cu drag si fara obligatie, dar tocmai suna ora 11 si eu am zis sfarsit: “Papi, e momentul sa te trezesti!”
Si ca sa descriu poza si dimineata: cules alune, spart alune pt gustare (restul la sufertas), rufele puse la uscat la 11 noaptea pe sfoara, perne puse la spalat+soare acum cateva momente, cratita de cartofi fierti in coaja pt salata cu ou si ceapa si gombotii aia la care salivam de saptamana trecuta (cu xylitol vreau sa-l fac, in tandem cu #septembriefarazahar), o farfurie pe care am servit cu pruncul soufle de conopida si broccoli, niste zucchini culesi ieri si facut props pentru bucataria copilului ca s-a intarit coaja prea tare (autumn is here)+masinute, mingi, papuci aruncati cat colo in joaca de baieti aseara dupa ce eu i-am strans in prealabil. Ma gandesc sa ma bag la somn! :))
Doar atatea ai facut Tea :D? Da… cunosc prea bine, cam asa suntem si noi sambata dimineata. Eu ma gandesc non-stop sa ma bag la somn :)). Am primit si eu gomboti azi, lucky me!
Comments are closed.