Cum am sărbătorit ziua Silviei

Acum două săptămâni am sărbătorit ziua Silviei care a împlinit venerabila vârstă de 4 anişori. Dar să ştiţi, dacă aţi vedea-o în realitate, i-aţi da în jur de 6. E înăltuţă, țeapănă şi tare expresivă. Ca să nu mai zic de cât de sociabilă este, intră în vorbă cu orice interlocutor, oricând, de la copiii pe care îi întâlneşte în parc, taximetrişti, vânzătoare, până la cerşetorii din faţa magazinului Unirea. Şi de cele mai multe ori, chiar şi eu mă mir de ce conversaţii elaborate poartă. Însă cum puiul de cioară pentru maică-sa e porumbel, mai bine să vă povestesc eu cum a fost de ziua ei.

Am decis ca de acum încolo, în fiecare an, eu să fiu completamente disponibilă pentru fetele mele, de zilele lor de naştere şi să facem ceva ce să le placă lor. Anul ăsta nici nu mi-a fost greu, cum sunt încă în concediu de maternitate cu Ruxandra. 

Așadar anul ăsta ziua Silviei a coincis cu ultima zi de grădiniță, adică 13 iunie. Pe 14 nu s-au mai ținut cursuri așa că mica petrecere planificată pentru grădi s-a nimerit la țanc ca să o sărbătorim pe fetița noastră, cât și să ne bucurăm împreună de începutul vacanței. 

I-am comandat un tort de la Monique couture desserts, ceva mai light, super răcoritor, cu ciocolată albă și zmeură. Am pregătit și niște farfurioare și pahare în temă, iar copiilor le-am dăruit baloane și suflători. Copiii i-au cântat La Mulți Ani, au îmbrățișat-o, s-au distrat, pentru Silvia a fost un eveniment tare frumos și așteptat.

După grădi i-am promis că o duc la Diverta ca să își aleagă ea un cadou de maxim 75 de lei, dar până la urmă am făcut un mic compromis și i-am luat o jucărie din seria Little Pony care costa 110 lei. Și-l dorea de ceva vreme, chiar din iarnă și m-am bucurat că a nu a mers chiar la plezneală, cum se întâmplă de obicei.

După ce am venit acasă am acceptat doleanța ei de a nu mai dormi de amiază, mai ales că îi promisesem că în vacanță nu o s-o oblig la acest somn. Noroc că măcar Ruxandra doarme, parcă pot și eu să mai îmi trag sufletul.

Spre dupa-amiză, când s-a trezit și Ruxandra odinită, le-am pus pisicina pe balcon ca să se poată bălăci în voi. A fost un succes total. Cred că au stat vreo ora și au tot golit și umplut recipiente, s-au jucat cu animăluțe de plastic, s-au stropit, au râs.

Iar seara am decis să-i omenim puțin și pe prietenii noștri de la bloc, așa că am făcut un platouaș multicolor cu fructe din care s-au servit cu poftă toți cei prezenți. 

Apoi iar joacă până la lăsarea întunericului. Copil fericit, mamă fericită.

Haide să ne vedem şi pe Facebook