După cum mă știți, îmi place deseori să călătoresc în timp, să rememorez clipă cu clipă experiențe din trecut și mai ales să mă minunez de gingășia copilăriei.
Azi dau timpul înapoi până în 8 Martie 1994, pe vremea când avea 9 ani, atunci când această sărbătoare era pentru mine un adevărat eveniment. Îmi doream din tot sufletul să o surprind pe mama cu niște cadouri de ziua femeii, să îi fac o surpriză și o bucurie, iar pentru asta mă speteam cu vreo săptămână înainte. Opțiunile erau într-adevăr limitate, magazine puține, cu puțină sortimentație, dar chiar și așa, eu cu Roxi, prietena mea cea mai bună, ne învârteam câteva zile câutând cel mai potrivit cadou. Ne tot făceam planuri, calculam bugete, foarte limitate, vă dați seama pentru că era vorba doar de banii din alocație pe care din fericire îi primeam ca bani de buzunar.
Știu că poate acum pare desuet, însă eram atât de încâtată când în 8 Martie mă prezentam cu punga de celofan transparent, prinsă cu fundiță, în care mama primea o pereche de dresuri și un spray. Nu îmi aduc aminte cum făceam alegerea dresurilor, dacă știam mărimea potrivită sau dacă explicam vânzătoarei cam cât e mama de înaltă și suplă sau dacă luam pur și simplu la nimereală. Mama se bucura de fiecare dată, dar recunosc că probabil bucuria mea era și mai mare pentru că puteam ca măcar odată pe an să îi fac eu un cadou și nu invers.
Nu era ca acum, când avem atâtea opțiuni, și în general bani mai mulți. Anul aceasta aș cadorisi-o pe mama cu Yves Saint Laurent Libre, un parfum nou apărut, oriental, cu note de citrice și levănțică, pe care sunt convinsă că ar fi încântată să și-l adauge în colectie. Sau eventual un produs de makeup Clarins, brand pe care l-a descoperit recent la recomandarea mea și care văd că îi place. Iar dacă le comandați de pe Notino, puteți folosiți codul reducere8 în coșul de cumpărături pentru un discount de 8% la întreaga comandă.
Silvia a început și ea cu mici suprize, momentan sunt la stadiul de felicitări desenate de către ea cu ponei, floricele și căsuțe însorite, dar îmi imaginez că pe măsură ce trece timpul și mai crește și Ruxandra, o să se potențeze una pe celalată legat de cum să mă surprindă mai tare.
Închei cu îndemnul de a ne conecta azi mai mult decât oricând cu mamele nostre sau alte femei speciale care ne merită aprecierea, fie că sunt ele fiicele noastre, bunicile, mătușile sau simplu, prietenele de suflet.