Și dacă social media e plină de sfaturi de parenting, despre cum să nu “strici” copiii și există mii de cărți despre iubirea necondiționată și etapele de dezvoltare, vorbim prea puțin despre cuplurile de părinți și încercările prin care trec după ce apar copiii. Mai sunt întrebări pe grupurile de facebook, mai râdem pe sub mustață cu prietenii povestindu-ne nebuniile pe care le făceam în viața de dinainte, dar subiectul e clar unul tabu, atins în prea puține discuții și după părerea mea, căci îmi place mult să citesc, în prea puțină literatură de specialitate.

Țin minte primele luni după nașterea Silviei în care eram cu somnul la limită iar casa era plină produse pentru mamă și copil și pe oriunde mergeam luam după noi monitorul de bebeluși și pompa de sân, tone de scutece și multe schimburi. Identitatea mea era într-o transformare continuă, mă luptam cu oboseala și nu-mi prea stătea gândul la cum e influențată viața de cuplu de toate astea. Evident, apropierea fizică din noi a avut de suferit și asta a dus la tot felul de discuții și o lipsă de încredere reciprocă, pe care greu am recuperat-o, doar în timp și cu multă muncă din partea amândurora.

O perioadă lungă de timp ne-a fost evident greu să avem timp doar pentru noi, fie că asta ar însemnat să ieșim doar noi doi la o plimbare sau să facem ceva mai  “extravagant” cum ar fi un citybreak într-un oraș european. Mai mulți ani la rând nopțile au fost o rocadă între dormit în 3, apoi în 4, apoi în 3 (eu cu fetele) și Vlad singur, apoi eu cu o fată, Vlad cu o fată, dar în sfârșit, de la începutul acestui an, am reușit să revenim la normal, iar asta pentru noi înseamnă să dormim noi doi într-o cameră, iar ele două împreună într-alta.

Simțim în sfârșit că fetele au crescut cât să nu mai fie 100% dependente de noi, să putem să ne planificăm inclusiv vacanțe doar în doi, să chemăm spontan o babysitter ca să ieșim în oraș fără să fie nevoie de două săptămâni de pregătiri înainte. E clar mai bine decât era acum 2 sau 3 ani și parcă îmi reiau tot mai mult din vechea identitate, în care nu eram doar mama Cristina, ci și soția și femeia Cristina.

Deci ca tot omul, am și eu o listă de lucruri pe care îmi propun să le realizez și iată-le într-o ordine oarecare:

1. Vreau să-mi sun bunicii mai des, mult mai des. Sunt o norocoasă care are încă doi bunici, un bunic la Turda și o bunică la Bacău de care mi-e constant dor, dar pe care nu îi văd și aud destul de des. Sper ca în 2019 să se schimbe asta. I-am și invitat să vină la noi în vizită în primăvară, să stea câteva zile, să ne bucurăm unii de alții pe îndelete.
2. Tot legat de familie, anul acesta, indiferent de ce alte proiecte îmi propun să realizez, vreau ca în fiecare zi să mă conectez o ora cu fetele mele, doar cu ele, fără ca nimic să ne deranjeze (ecrane, telefoane, discuții între adulți etc.). Fie că asta înseamnă să stăm pe covor să ne jucăm, să citim, să ne jucăm de-a v-ați ascunselea prin parc, nici nu prea contează. Doar să fim noi și iubirea noastră.
3. În 2019 vreau să cheltui și mai puțini bani pe lucruri. Indiferent că e vorba de haine, cosmetice, de-ale casei. Și în 2018 am fost destul de echilibrată la capitolul ăsta, dar 2019 va fi unul în care voi chibzui și mai mult ce îmi doresc cu adevărat și pe ce merită să dai banii.
4. Iar legat de cosmetice, îmi propun să mă informez temeinic despre brandurile cruelty free, adică acelea care nu testează produsele pe animale. Pentru că vreau să reduc până la excludere orice produs care nu respectă principiul acesta. Și cred că nu o să fie un țel prea greu de atins, sunt destule branduri care aderă la politica asta.
5. Grow Up Romania – un proiect căruia vreau să-i dedic și mai mult timp pentru că implicit îmi dedic timpul pentru îmbunătățirea calității vieților noastre. Am început ca voluntar, apoi inițiatoarele grupului mi-au propus să ajut la înființarea ONG-ului ca membru fondator, iar la anul sper să pot implementa niște proiecte proprii în cadrul asociației.
6. Cine nu cunoaște pasiunea mea pentru social media și în special Youtube? Sper ca în anul 2019 canalul meu să ajungă la 20.000 de abonați, să produc conținut cât mai relevant și să sudez o comunitate implicată. Am început prin a-mi structura un plan de bătaie, niște rubrici recurente și colaborări interesante. Iar săptămânal un articol pe blog.
7. 10 cărți, nici mai mult, nici mai puțin. De fapt, dacă vor fi mai multe voi fi tare bucurosă, dar sper să am timp și energie măcar de 10. Și ca să nu fie timp pierdut, aveți ceva recomandări de cărți bune, bune?
8. Vă mai spuneam eu că îmi doresc tare mult o direcție mai puțin consumeristă și mai mult minimalistă, iar în 2019 îmi propun să scap de tot surplusul de lucruri de prin casă, mai ales de cele de gătit și de jucării inutile. Mi-am făcut și liste cu sertare de organizat, lucruri de vândut sau de donat, trebuie doar să mă apuc de treabă.
9. Sport, miscare, sănătate. O dată pe săptămână, lunea dimineața, aproape de casă, o oră de aerobic. E o grupă specială pentru mame, dar încă nu ne-am strâns destule, se mai băgă cineva? E în zona mall Vitan.
10. Rezoluția numărul 10 este să mă țin de ce mi-am propus mai sus. Destul de simplu, nu?

La Mulți Ani și să aveți un 2019 satisfăcător!